Nici nu ne-am vazut bine inUniunea Europeana si a aparut o noua moda, presupun trendy: euroscepticismul radical. In mijlocul unui cor de aclamatii suna original si atragator sa te opui, sa te incrunti, sa sustii ca toti s-au inselat, numai tu ai vederea mai agera. E o poza ce da relief, dar si audienta. Moda e, se pare, fara partid, atragand diferiti insi pe care nu i-ai fi imaginat impreuna. O emisiune TV alatura astfel pe un jurnalist nationalist care plangea de mila minerilor, care isi vor pierde locul de munca, unui cunoscut analist politic, care a devenit foarte vizibil in ultimul timp, sustinand euroscepticismul cu argumente ultraliberale. Pentru primul, statul roman era distrus de "capitalismul" european, pentru cel de-al doilea - de "socialismul" european. Exista si un punct comun: mizeria clasei politice romanesti care - iata - ce lucru oribil facu: ne baga cu dinadinsul in Uniunea Europeana, dupa care ne mai si dadu de baut cu cheltuiala mare de la buget! Intr-un fel, inteleg argumentele nationalistilor, desi desigur ca nu le aprob: singura lor sansa de supravietuire politica este acum reluarea ve chilor teme, intotdeauna cu efect, niciodata pe deplin rasuflate: vanzarea "tarii" strainilor, pierderea suveranitatii, distrugerea "valorilor nationale". La asta se adauga, desigur, lamentul pentru românii care lucreaza in "neagra strainatate" si ostilitatea anticipata fata de forta de munca straina care va veni in Romania. M-au uimit insa argumentele, mai exact nonsensul argumentelor ultraliberale. Mai ales ca am si citit o parte din eale intr-un comentariu dintr-un important cotidian national sub semnatura aceluiasi autor. Unele dintre ele par ridicole: sa compari Romania cu Insulele Feroe, cu Islanda sau cu Groenlanda, afirmand ca, de vreme ce aceste "tari" n-au intrat inUE, si Romania ar fi avut alta alternativa! Altele, ca, de pilda, afirmatia ca UE e un sup