Verbele formate de la nume de state sau zone geopolitice - a (se) albaniza, a (se) bulgariza, a (se) libaniza, a (se) europeniza, a (se) americaniza etc. - precum şi derivatele lor pot căpăta sensuri contextuale particulare, în genere negative. Sensul primar, de dicţionar, al verbelor formate de la un nume etnic poate fi cel de "a impune o limbă, o cultură: a asimila" (în construcţia tranzitivă) - sau - din perspectiva cealaltă - a adopta limba, cultura, obiceiurile unei alte etnii sau grupări umane (în construcţia intranzitivă, reflexivă şi eventivă). În legătură cu diferite evenimente politice, apar uneori şi sensuri efemere, lansate de stilul jurnalistic şi frecvente la un moment dat în discursul politic. În ziarele româneşti de la sfîrşitul anilor '90, cel mai frecvent cuvînt din categoria "derivatelor politice" pare să fi fost a (se) bulgariza: verb în care se reflecta o situaţie de criză economică efemeră, petrecută în Bulgaria în plină perioadă de tranziţie: "dacă Guvernul cedează în faţa sindicatelor, economia Ťse bulgarizeazăť" (România liberă, 2560, 1998, 3). Termenul a ieşit din uz în perioada care a urmat, fiind evocat astăzi doar cu explicaţiile de rigoare: "Cu nişte ani în urmă (...), vorbeam la toate colţurile de stradă şi pe toate posturile TV de bulgarizarea României. (...) Bulgarizarea s-a metamorfozat din insultă în compliment şi din risc în elan utopic" (R. Paraschivescu, în Gazeta sporturilor, 24.10.2005). Tiparul este prezent în mai multe limbi, producând termeni internaţionali, asemănători ca formă, dar adesea diferiţi semantic (în măsura în care diferite sunt perspectivele asupra evenimentelor şi a naţiunilor). A se balcaniza şi balcanizare au în română o evidentă ambivalenţă semantică: pe de o parte pot fi folosiţi ca termeni politici internaţionali, echivalenţi cu engl. balkanize (rar) / balkanization, fr. balkaniser / balkanisation, germ. b