Privita in sine, introducerea vizelor romanesti pentru cetatenii din Republica Moldova, dupa 17 ani de la revolutia romana si la 15 ani de la disparitia imperiului sovietic, reprezinta un recul in relatiile dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului. Dar este aceasta decizie inevitabila o "tradare de frati", un fel de "28 iunie '40 de catifea"? Multi concetateni ai nostri nu accepta ideea ca noile restrictii de calatorie in Romania sunt rodul unei proaste administrari a libertatii din partea uneia dintre parti - Republica Moldova Ð, nicidecum un (alt) abandon istoric. La 1 ianuarie 2007 frontiera Uniunii Europene s-a instalat pe Prut, nu pe Nistru, lasand Basarabia pe dinafara. Cozile interminabile din fata Consulatului Romaniei din Chisinau au contrastat izbitor cu euforia de inceput de an din tara, jenand-o, revelandu-i reversul umbros, asa incat mai toate televiziunile le-au prezentat in secvente frugale, alb-negru, grabindu-se sa revina la focurile de artificii din Piata Universitatii. Gestul acesta de a dosi in debara, departe de ochii lumii, "handicapatul" familiei nu face cinste unei natiuni europene. Totusi, ceea ce ar trebui sa trezeasca in primul rand indignarea basarabenilor este atitudinea sfidatoare a autoritatilor moldovene, carora nu le pasa de suferintele lor. Chisinaul oficial a refuzat sa incheie o "alianta pentru Europa", propusa de Bucuresti, si a boicotat deschiderea unor consulate ale Romaniei la Balti si Cahul, prin care s-ar fi putut drena fluxul sufocant al solicitantilor de vize, preferand sa dea vina pe autoritatile romane pentru congestia administrativa creata dupa 1 ianuarie. De ce acest comportament? Glumind, as spune ca partidul comunist de la Chisinau se pare ca nu s-a hotarat deocamdata in ce fel sa-si grabeasca plecarea de la guvernare: ajutandu-i pe moldoveni sa ajunga mai repede in Europa sau blocandu-le iesirea din tara. I