- Politic - nr. 250 / 15 Ianuarie, 2007 Aflat sub focul incrucisat al criticilor democratilor care detin controlul politic american, pe zi ce trece, presedintele George W. Bush se vede confruntat, in conflictul din Irak, cu un sigur nou Vietnam. Cei care credeau ca funia spanzuratorii, aranjata de gade cu atata dichis la gatul lui Saddam Hussein, va aduce pacea asteptata in Irak, s-a inselat amarnic. Tot asa credeau si cei care, in ziua sfanta de Craciun, 25 decembrie 1989, ii ciuruiau pe Ceausesti la zidul cazarmii din Targoviste, promitand ca de a doua zi pe toate raurile romanesti vor curge lapte si miere, printr-un rai capitalist tipic gandirii dambovitene! Si n-a fost sa fie asa! Linistea Irakului de azi este inca foarte departe! In lumea aceea, altadata fermecatoare, de basm, a califului din Bagdad si a Seherezadei povestilor celor "O mie si una de nopti", pace nu mai este. Armele si moartea pandesc, cu ochi sticlosi, la fiecare colt de strada. Pana acum, peste 3.000 de militari americani au fost ucisi in Irak. Trei mii de vieti tinere au fost curmate, fara nici o noima, dintr-o ambitie desarta a unui presedinte dacos si orgolios. Sa nu mai vorbim de mortii din randul populatiei civile (copii, femei, batrani, oameni nevinovati). Culmea este ca, tocmai cand George W. Bush recunoaste ca tactic si strategic a gresit, in loc sa-si retraga trupele si sa crute vietile tinerilor, asa cum ar fi intelept in aceasta situatie, se incapataneaza sa trimita alti 20.000 de militari, cerand Congresului peste sase miliarde de dolari. Chiar sa nu-si dea seama, tocmai presedintele celui mai puternic stat al lumii, in ce fundatura fara iesire a intrat, pe ce viespar a calcat? Pacat. Lectia dura si rusinoasa a Vietnamului, lui, presedintelui american, nu-i spune nimic. Se vede ca nu intamplator un sondaj international de pe la sfarsitul anului 2006, referitor la liderii politici a