Toate visele si idealurile si le-a legat de echipa de suflet, alaturi de care a crescut si s-a format, Universitatea Craiova. Este craiovean get-beget, legat sentimental de oras, pe care nu a putut sa-l paraseasca definitiv, desi ocazii sau oferte a avut. Are o familie frumoasa, o sotie care il intelege si il sprijina si doi copii extraordinari. Emil Sandoi s-a nascut la Craiova, pe 1 martie 1965, fiind singurul copil al sotilor Sandoi. Inca de mic, la insistentele copilului, parintii l-au inscris la fotbal in echipa de juniori si copii. Apoi a intrerupt o buna perioada antrenamentele, pentru a se ocupa de scoala. La vârsta de 15 ani insa, fara stirea parintilor, s-a prezentat la o selectie de fotbal, unde din 150 de adolescenti au fost opriti doar trei. „Am avut marea sansa sa promovez foarte repede. Abia când am ajuns in echipa de tineret le-am spus parintilor ca ma reinscrisesem la fotbal. Nu au mai zis nimic, mai ales ca tatal meu chiar isi dorea sa urmez o cariera sportiva. Am fost pe rând component al echipei nationale de juniori, echipei de tineret, echipei olimpice, apoi selectat la echipa mare a nationalei. Am debutat in prima divizie la Universitatea, in septembrie 1983, unde am evoluat timp de 12 ani, pâna in 1995. Dincolo de fata vazuta a fotbalului, pentru a fi jucator profesionist trebuie sa depui o munca titanica. Din cele 365 de zile câte are un an, 300 le petreceam prin cantonamente. Am facut sacrificii enorme, dar am avut si satisfactii pe masura“, a povestit Emil Sandoi. S-a impus ca unul dintre cei mai buni aparatori din campionat, titular si in echipa nationala, unde a contabilizat 30 de selectii. De la jucator, la antrenor, mereu aproape de stadion... Isi aminteste cu exactitate data când a debutat in Divizia A la Universitatea Craiova. Pentru el, ziua de 7 septembrie 1983 are o semnificatie aparte. Apoi, evolutia fotbalistului Emil Sandoi a fo