Stema oficiala a municipiului Cluj-Napoca este un kitsch. Simbolul controversat al actualei stemei apare pe toate actele oficiale semnate de actualul primar, Emil Boc. Din aceasta cauza, orasul este printre putinele mari asezari urbanes din Romania care nu se poate mandri ca are o emblema pe cinste. De mai bine de patru ani, pe cladirea Primariei troneaza o emblema a municipiului, conceputa de administratia locala, pe atunci condusa de Gheorghe Funar (PRM). Stema este, insa, contestata atat de mediile academice, cat si de o buna parte de opinia publica. "O barbarie in loc de stema" "Ceea ce exista astazi este un kitsch, o barbarie, as putea spune", a declarat designerul clujean Gabriel Padurean. Acesta lucreaza, de peste un an, la un proiect pentru refacerea stemei, una care sa fie apropiata de cea originala. Si istoricii reclama actuala emblema, care a inlocuit vechiul simbol medieval al orasului. Cercetatorul Tudor Salagean, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, a spus ca stema medievala a Clujului a fost stabilita inca din secolul XIV, cand regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a acordat urbei statutul de "oras liber regesc". Acesta era un fel de republica urbana medievala autonoma, cu drept de a purta stema. Initial, emblema avea la baza un zid crenelat de cetate, cu trei turnuri cilindrice si o poarta de tip grilaj, ridicata. In timp, acestei embleme medievale i s-au mai adaugat elemente secundare, cum ar fi un torquest roman, adica un colier. Este vorba de un insemn preluat ca simbol al puterii. El a aparut pe emblema orasului in secolul XVIII, cand Transilvania a devenit parte a Imperiului Habsburgic. Istoria, inlocuita de un fetis Actuala stema este, insa, total diferita de cea pe care a pastrat-o inca din Evul Mediu, timp de mai bine de sase secole, adica cele trei turnuri crenelate si poarta de fier deschisa. Chiar si in timpul regimulu