- Cultural - nr. 252 / 17 Ianuarie, 2007 Prof. univ. dr. Ovidiu V. Butiu ne-a obisnuit ca la fiecare sfarsit de an, sa scoata la lumina o noua carte. Autorul monografiilor: "Istoria indoeuropenismului", "Istoria medicinei", "Istoria Bisericii Greco-Catolice", "Istoria formarii poporului roman", "Femeia in istoria universala" si "Eminescu si constelatia sublimului", ne desfata acum cu o exceptionala carte de poeme, simbolic intitulata "Cristalul sufletului meu". Iesita sub patronajul Editurii ANSID, cartea este in sine o lucrare de arta, cu o coperta de Doru Muresan, directorul editurii, care da masura acestui demers ideatic al prof. univ. dr. Ovidiu V. Butiu. Poezia l-a atras pe autor din frageda tinerete, lucru manifestat cu pregnanta in poemele de o profunzime deosebita, inmanuncheate in carte. "Cristalul sufletului meu", releva autorul, reflecta in el, ca un bob de roua, intreaga spiritualitate ce ne inconjoara, pornita din tainitele pamantului pe care traim, cat si din lumea stelara a viselor sau cea suprastelara a idealurilor eterne astrale". De altfel, Ovidiu V. Butiu marturiseste cum a trait marile cuceriri ale spiritului uman, marile pierderi si vasta liniste de dincolo de fiinta, considerandu-se in permanenta o mica cifra prezenta in calculul infinit enzimal al numerelor vesnice. Cu modestie, marele om de cultura face in "Memento" o declaratie soc: "Templul etern al firii / Ce-i poleit cu aur, / Mi-a dat si mie aevea / Un strop din Dumnezeu, / Mi-a dat un sir de-altare, / Si-al versului tezaur, / Dar toate se vor stinge / Odat' cu eul meu." El arata astfel cum se "manifesta" "lupta pentru vietuire". In versuri de o densitate aparte autorul sintetizeaza aceasta lupta: "O drama e in mine si-n natura / Ce nu o pot transpune in idei, / Ma-mbraca boala ca o cuvertura / Si-ncet ma malaxeaza-n dintii ei… Coordonarea ansamblului e rana / "Comandoul genetic" e supre