Cu Hans-Gert Poettering in fruntea Parlamentului European, romanii pot fi convinsi ca monitorizarea respectarii angajamentelor pe care si le-au asumat pentru a deveni cetateni europeni va fi mai dura ca niciodata.
Sa nu uitam ca noul presedinte al Parlamentului European a pledat, pe vremea cand era seful crestin democratilor europeni, pentru o aderare "echitabila" a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, prin "echitabila" intelegand profitabila pentru constructia europeana.
Cu alte cuvinte, politicianul european acorda intaietate raportului dintre costurile si avantajele pe care Uniunea Europeana le are prin acceptarea Romaniei ca stat membru.
Importanta pozitiei geostrategice a tarii, argument important in favoarea noastra in negocierile de aderare, este mai putin relevanta pentru Hans-Gert Poettering atata vreme cat bugetul comunitar iese pe minus in relatia cu Romania.
Cunoscand toate acestea, oficialii de la Bucuresti se pot astepta la o monitorizare extrem de riguroasa a modului in care respecta angajamentele asumate in vederea aderarii la Uniunea Europeana. Daca pana acum Comisia Europeana era cea care se ocupa cu monitorizarea, incepand de ieri vigilentei sale i se adauga si cea a
Parlamentului European.
Nu pentru ca Romania sau Bulgaria sunt oile negre ale Uniunii Europene, ci pentru ca noul presedinte al Parlamentului European si-a propus un obiectiv extrem de ambitios, acela de a a face din institutia pe care o conduce principala forta politica europeana.
Parlamentul European ar trebui sa aiba un cuvant greu de spus in ceea ce priveste agenda europeana. Exista si o justificare: parlamentarii europeni sunt alesi prin vot direct, in tarile din care provin, in timp ce functionarii Comisiei Europene, precum si cei ai altor institutii europene, sunt numiti.
In virtutea ac
