Pentru mentalitatea romaneasca de secol XIX si XX, imaginea "strainului" prin excelenta este evreul, reflectare ce a ramas imprimata in cultura romana. Antropologie culinara
Pentru mentalitatea romaneasca de secol XIX si XX, imaginea "strainului" prin excelenta este evreul, reflectare ce a ramas imprimata in cultura romana.
Mesele rituale. Sarbatorile evreiesti, desi adaptate la noile situatii sociale, urmeaza stravechile traditii ale Scripturii.
Cea mai importanta sarbatoare a evreilor ar putea fi considerata Sabatul. Sambata este o sarbatoare impusa de Decalog: "Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca sa o sfintesti" (Ex 20, 8). Pregatirile incep inca de vineri, cand se face curatenie in case si se pregatesc mancarurile pentru mesele rituale, cu multa solemnitate si minutiozitate. Astfel se prepara printre altele "gefilte fish", "franzelute de pesah" sau "holent" (mancarea traditionala a Sabatului). In ziua de Sabat este interzis cu desavarsire gatitul. La sinagoga, cu o jumatate de ora inainte de apusul soarelui incep rugaciunile pregatitoare. La intoarcerea de la sinagoga, menora - candelabrul cu sapte brate - este deja aprins, iar la lumina lui se ia cina intr-o atmosfera de pace si seninatate. De mare importanta este frangerea painii insotita de rugaciuni speciale si binecuvantarea cupelor cu vin. Exista prescriptii foarte riguroase in ceea ce priveste prepararea vinului, care este o bautura religioasa, nelipsita de la ceremonii.
Tabuuri religioase. Este cunoscuta prohibitia carnii de porc in religia iudaica. Consumul produselor animale este reglementat in mod special in "Levitic 11", unde animalele sunt impartite in animale curate si necurate. Astfel evreilor le este interzis sa consume carnea porcului, dar si a camilei, a iepurelui, "a vietatilor din ape care n-au aripi si solzi", unele dintre pasari, insecte si taratoare - ca si to
