Mansardarea blocurilor a fost una dintre ideile autorităţilor locale încă din 2005. Din păcate, în aproape doi ani, doar două blocuri au fost mansardate. Consilierii imobiliari susţin că prin mansardarea blocurilor cu patru etaje s-ar putea acoperi un segment foarte slab reprezentat pe piaţa braşoveană – cel al garsonierelor. „Braşovul suferă din punct de vedere al numărului garsonierelor, aceasta fiind şi cauza preţurilor mari pe segmentul amintit”, spune Adrian Pop, vicepreşedinte al UNIM Braşov. În aceste condiţii, s-a sperat ca mansardarea să aducă un fond important de locuinţe pentru tineri. Din păcate, ca orice idee bună care ar putea fi aplicată în România, „marea mansardare” nu s-a putut aplica decât în cazul a două blocuri – unul pe strada Zizinului şi unul pe strada Hărmanului.

Legi cu lifturi şi

unanimitate

Viceprimarul Gabriel Andronache ne-a declarat că ideea mansardării nu este inaplicabilă, dar că, din cauza legislaţiei aflate în vigoare, „lucrurile se mişcă ceva mai greu”. El a recunoscut că anul trecut au fost eliberate abia în jur de 20 de autorizaţii de urbanism pentru mansardare şi că ar trebui ca în acest an să fie eliberate şi autorizaţiile de construcţie pentru locaţiile respective.

Andronache spune, însă, că mansardarea Braşovului este îngreunată de un ordin al Ministerului Construcţiilor dinainte de Revoluţie, în care se spune că blocurile cu mai mult de patru nivele trebuie dotate cu lift. „Acest articol nu a fost abrogat, dar nici nu cred că trebuie, din moment ce situaţia este aplicată şi în ţările Uniunii Europene”, a arătat viceprimarul. Un alt punct important de care firmele de construcţii trebuie să ţină cont când se apucă de mansardări este acordul tuturor proprietarilor din bloc. „Sunt foarte multe cazuri unde un singur proprietar nu este de acord, iar acest lucru blochează declanşarea construcţiilor”