Doamne, ce frumos e afara; cer senin, o caldura dulce. Copacii sunt gata sa inmugureasca. Esti tentat sa spui ca totul e minunat. Dar daca stai putin sa gândesti vremea aceasta e bolnava; caci nu e timpul ei acum. Dar nu numai vremea e bolnava, ci si vremurile. E adevarat, nu in totalitate. Am intrat in NATO si in UE (mai bine zis, am fost bagati), am capatat dreptul sa calatorim in Europa numai cu buletinul. Se deschid locuri de munca in alte tari, lucru benefic din moment ce nu reusim sa recompensam munca noastra cinstita. Intrarea in Uniunea Europeana incepe sa-si arate partile pozitive: pe lânga cresterea numarului de investitori straini, UE a exercitat presiuni pentru diminuarea apetitului guvernantilor sau al autoritatilor locale de a pune taxe si amenzi peste masura de mari sau inutile. Ritmul de crestere economica este foarte ridicat (ceea ce explica si cresterea infractionalitatii economice la nivel inalt); lucrul acesta se datoreaza sectorului privat si milioanelor de români care muncesc peste granitele tarii. Toate aceste realizari, pe care orice om onest trebuie sa le recunoasca, se datoreaza intr-o cantitate infima politicienilor. Si cu toate acestea, continuam sa ne ambalam in politica - aceasta fiind la noi un bâlci, vodevil cu biletele si insulte reciproce urmate de lovituri pe la spate. Continua sa ne preocupe politicianul x sau y, desi singurele deosebiri intre ei sunt numele si partidul caruia ii apartin; dar grija lor comuna este de a obtine cât mai multe avantaje. De fapt, nici nu merita onoarea sa le pomenim numele. Fara indoiala, e o exagerare sa consideram toti politicienii necinstiti; mai sunt câtiva, nu prea multi, care, din greseala sau poate având totusi constiinta, sunt cinstiti. Iata ca am reusit sa mergem in turneu cu circul nostru parlamentar la Strasbourg; când, in cazul adunarii festive, s-a pus problema cine sa ia cuvântul, au incep