Naravurile romanesti ale pescarilor braileni i-ar putea impiedica sa puna mina pe banii promisi de Uniunea Europeana pentru finantarea pisciculturii locale. Fondul European pentru Pescuit va aduce in Romania, in urmatorii 7 ani, 200 milioane de euro, bani destinati finantarii asociatiilor de pescari si agentilor economici din acvacultura. In functie de proiectele intocmite de beneficiari, finantarile vor fi partial rambursabile sau 100% nerambursabile. Banii nu se vor obtine, insa, oricum, unul dintre cele mai importante criterii fiind, in cazul asociatiilor de pescari, numarul de membri si productivitatea acestora. Or, in Braila, potrivit raportarilor facute anul trecut de cele cinci asociatii de pescari existente, productivitatea a fost destul de mica: de pe un tronson al Dunarii de 180 kilometri productia de peste inregistrata oficial a fost de 32 tone. Potrivit lui Vasile Bocaneala, inspectorul sef al filialei regionale Galati a Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), o asemenea productivitate nu prea este in masura sa ii convinga pe finantatorii europeni sa le dea bani pentru modernizarea asociatiilor pescaresti brailene. Pescarii si-au cam facut-o, insa, cu mina lor: "Cu siguranta, datele raportate sint mai mici decit cele reale", ne-a declarat inspectorul sef Bocaneala. Se pare ca asociatiile de pescari au transmis date eronate pentru a plati o redeventa mai mica Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol. Aceasta percepe o taxa cuprinsa intre 0,3 si 0,7 lei pentru fiecare kilogram de peste prins pe Dunare, in functie de specie. Pescarii nu trebuie sa isi piarda, insa, orice urma de speranta. Reprezentantii asociatiilor pot solicita consultanta de la ANPA in privinta intocmirii proiectelor de modernizare, astfel incit sa isi poata incerca sansele la accesarea fondurilor.

La ora actuala, in judetul Braila activeaza pe Du