- Cultural - nr. 254 / 19 Ianuarie, 2007 Limba romana este bogata in expresii de o deosebita sensibilitate si frumusete. Substantivul cheag, din fondul de baza al limbii, figureaza in mai multe expresii. Cheag, plural cheaguri, are corespondent in latina pe clagum, forma populara a lui coagulum, sensul cuvantului: ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor si al copilului, care are proprietatea de a inchega cazeina din lapte; chimozina, lactoferment. O alta acceptiune: una dintre cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul. Sintagma cheag sancvin, masa gelatinoasa rosie care se formeaza prin inchegarea sangelui, coagul. Figurat, cheag: fond initial al unei averi mai mari. Expresia a prinde cheag, a incepe sa se imbogateasca, sa se chiverniseasca, sa se capatuiasca, sa se pricopseasca, sa se ajunga. Un citat: "In doua saptamani geme podul de grau… prindem cheag" (Eusebiu Camilar). A avea cheag, a avea bani, a fi bogat. "Esti cald la punga, ce te milogesti, ca ai cheag destul" (Delavrancea). De la cheag sunt si derivate. A (se) inchega, a se face sau a face sa devina cheag; a (se) coagula. Expresia: Minte de ingheata apele, minte foarte tare. A se inchega: a se strange la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul); figurat: a prinde contur, a se forma, a lua fiinta. Corespondentul latinesc: incoagulare. Inchegare, faptul de a (se) inchega; figurat: intrupare, materializare. Inchegat, adjectiv, care a prins cheag, coagulat; figurat: care a prins contur, a luat fiinta. Inchegatoare, vas de lemn in care ciobanii pun laptele la inchegat. In botanica, planta naprasnica, planta erbacee cu tulpina dreapta, paroasa, cu frunze palmate si cu flori rosii-roz si miros neplacut. Inchegator, care incheaga. Inchegatura , inchegare; locul unde se imbina doua obiecte sau doua parti ale unui obiect. Inchegatica , plant