Împrejurări personale m-au făcut să mă apropii în ultimele luni de un segment al presei pe care îl ignoram complet: revistele pentru viitori şi recenţi părinţi. Dorinţa de informare şi sfaturi utile m-au făcut să parcurg multe numere ale unor publicaţii precum Superbebe, Mami, Familia mea, Ioana - copilul meu devenită Ioana - visul copiilor etc. Prima observaţie care se impune este că aceste reviste, editate de trusturi diferite au o unitate de stil, ilustraţie şi conţinut care face practic inutilă parcurgerea mai multor titluri ba chiar, după un anumit timp, aceeaşi publicaţie se repetă. Jumătate din spaţiu e afectat reclamei produselor de profil ceea ce, paradoxal, e partea cea mai interesantă pentru un novice în ale biberoanelor, alimentelor şi altor accesorii pentru copii sub 5 ani.

Restul e compus din articole de consiliere medicală, psihologică şi culinară extrem de diluate şi de nehotărîte. Pentru că nimeni nu-şi poate asuma riscul în caz că sfatul are efect opus. Practic, concluzia tuturor e că trebuie să apelezi la medic sau la specialist. Aşa încît la ce bun să iei revista?

Cele "15 remedii naturiste împotriva tusei" sînt exemple de terapii neangajante şi dublate de precauţii. De exemplu, e bine să bea copilul miere, dar aveţi grijă să nu fie alergic la miere. E minunat să facă o cataplasmă cu muştar sau smîntînă dar "fireşte doar dacă are răbdare". Majoritatea sfaturilor medicale au un carater ridicol. Singurele sfaturi utile sînt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sînt extrem de puţine. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experţi este diluat de autori care sînt nişte gazetari cu lexic şi gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive şi fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic şi concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împr