Reintroducerea in Codul Penal a infractiunilor de calomnie si insulta a starnit reactii aprinse in randul politicienilor. Daca opozitia se grabeste sa aprecieze ca hotararea Curtii Constitutionale (CC) este “corecta”, partidele de la putere considera ca tocmai dezincriminarea a fost o masura pro-europeana. Varianta sustinuta, de altfel, de rapoartele de monitorizare preaderare ale Comisiei Europene, in care era sanctionata pastrarea celor doua infractiuni in Codul Penal in detrimentul libertatii de exprimare. Decizia CC nu poate fi contestata si obliga Parlamentul ca in termen de 45 de zile sa revizuiasca legea de modificare a Codului Penal, prin care au fost abrogate articolele referitoare la insulta si calomnie. Cu alte cuvinte, senatorii si deputatii au un termen pentru a pune in acord Codul Penal cu Legea fundamentala. Parlamentarii puterii spera insa sa impuna o solutie de “compromis” in cazul calomniei, in sensul reintroducerii acestei infractiuni, dar cu exceptarea domeniului presei. Puterea vrea sa excepteze presa Potrivit art. 147 din Constitutia Romaniei, deciziile CC sunt “general obligatorii”, iar legiuitorul - Parlamentul sau Guvernul dupa caz - are la dispozitie 45 de zile pentru a pune de acord prevederile gasite neconstitutionale cu dispozitiile Legii fundamentale. In caz contrar, aspectele neconstitutionale isi inceteaza oricum efectele juridice. Cu alte cuvinte, Codul Penal revine in “curtea” Parlamentului, iar alesii sunt obligati sa rediscute actul normativ. Consensul se termina insa aici. Fortata de hotararea CC, puterea accepta reintroducerea celor doua infractiuni in Cod, dar vrea sa impuna exceptarea calomniei prin presa. “Decizia CC nu se discuta, ci se executa”, ne-a declarat senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, presedintele Comisiei juridice, cu precizarea ca va cauta “o formulare privind dezincriminarea calomniei care sa corespunda exigen