Nimic nu pare mai rafinat in randul clasei noastre politice decat stiinta complotului. Prada acestei urzeli - numita la noi strategie politica - ii cad cei care nu au urzit la timp sau au facut-o diletant. In ultimul razboi politic nu vedem deocamdata victime de prima mana pentru ca urzeala s-a petrecut si se petrece concomitent. Iar stiinta este sa complotezi cu un pas inaintea celuilalt. Cine nu are un proiect de complot pe termen mediu si lung risca sa ramana descoperit si sa piarda.

De peste un an PD si presedintele Basescu urzesc indepartarea premierului Tariceanu - "biletelul" este doar episodul cel mai nou. De aproape doi ani PSD - caruia i se alatura PC si PRM si, in dese randuri, PNL - urzeste decredibilizarea lui Basescu si, iata, pregateste suspendarea sa.

Suspendarea presedintelui ar fi un precedent in viata politica romaneasca. Nu unul neaparat periculos, ci, la un moment dat, ar fi o dovada de normalitate daca seful statului chiar a incalcat Constitutia. Insa toata discutia in jurul acestui subiect are ingredientele unei urzeli. PSD cauta prin legi si constitutii sa gaseasca ceva. Premierul crede ca procedura deschisa impotriva presedintelui este un pretext, dar spune ca nu stie cum vor vota parlamentarii PNL cand se va ajunge la vot. Nu este exclus ca liberalii sa voteze pentru suspendarea adversarului lor, desi s-ar putea dovedi ca elementele care sa justifice o astfel de masura sunt irelevante.

PSD se face ca se incrunta si la Tariceanu, dar o face gales. Caderea lui Tariceanu ar incununa urzeala lui Basescu si asta nu convine social-democratilor. De aceea, despre motiunea de cenzura ei vorbesc din varful buzelor - nu au chef sa o depuna, daca nu cumva vor fi constransi de un bun-simt regizat ce trebuie sa insoteasca o urzeala ca lumea pentru a o face credibila. Daca se va ajunge la motiune - votul este secret - nu ar fi insa o