Suprafetele enorme de stuf din Delta Dunarii - cele mai mari din Europa - constituie o afacere ce aduce anual celor implicati de la zeci de mii la milioane de euro. Firme mici, de familie sau firme mari, industriale, cu sute de taietori si utilaje specializate, s-au apucat de taiat stuf.
Investitorii sunt inca putini fata de potentialul materiei prime. Ei reusesc sa recolteze doar 10-15 procente din cantitatea totala de stuf, estimata la circa 120.000 de tone anual. Stuful. Cea mai raspandita planta din Delta Dunarii.
Stuf ori apa. Asta este tot ce vezi la gurile de varsare ale Dunarii. Creste salbatic, pe mii de hectare, cat poti cuprinde cu ochii si mintea. Gros sau subtire, dupa terenul pe care se dezvolta, stuful a fost considerat intotdeauna o materie prima excelenta pentru constructii, acoperisuri, garduri, foc si orice altceva le-a trecut localnicilor prin cap. Pe langa calitatile recunoscute - bun izolator si putere calorica mare -, stuful mai are un merit: este la indemana, face parte din zestrea de drept a Deltei si a pescarilor.
Abia recent, in ultimii ani, organizatiile de mediu au realizat ca suprafetele imense stuficole ar fi bine sa fie taiate anual, pentru reimprospatarea terenului. In asta, unii mai intreprinzatori au vazut o oportunitate de afaceri. Si de aici a pornit totul. Ar trebui recoltat tot Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), cei care au in grija mediul din Delta dau autorizatii pentru taiat firmelor interesate, in anumite conditii.
Una dintre prevederi este ca minimum 70 la suta din suprafata concesionata sa fie recoltata sau, mai bine zis, curatata. Procentul ideal ar fi de 100%, dar concesionarii abia-abia indeplinesc conditiile de contract. Si guvernatorul Deltei spune ca ar fi ideal ca tot stuful din Delta sa poata fi taiat anual: “Ar fi un mare bine pentru mediu, insa nu se intampla a
