- Editorial - nr. 256 / 23 Ianuarie, 2007 Pentru a afirma si a argumenta ca pe la noi orice minune tine doar trei zile, nici macar nu mai trebuie aduse prea multe dovezi. Realitatea de fiecare zi ofera, de fapt, dovezile incontestabile pentru sustinerea afirmatiilor de mai sus. Atata timp cat anecdotica "biletelelor", ca arma politica demolatoare, devine dominanta in relatiile dintre un presedinte si un premier, sa nu ne mai miram ca diversiunii i se face loc, deschizandu-i-se larg usa, in timp ce realele probleme social-economice sunt, incetul cu incetul, impinse sub covor, sa alunece in uitare. Iar romanul, abia trezit din uluiala, in acest context are intrebarile lui, la care poate ca niciodata nu va primi vreun raspuns. De pilda, romanul, pe care unii fac marea greseala sa-l considere naiv, sa-l calce in picioare si sa-i dea cu tifla, se intreaba retoric: "De ce, oare, se vrea ministrul udemerist, Nagy Zsolt, la Parlamentul European? Cum de l-a cuprins, subit, dorul si l-a ciupit strechea ambitiei de a fi europarlamentar, lasand el balta tocmai jiltul de ministru al Comunicatiilor?" Cand un ziarist, surprins sa-l vada pe actualul ministru pe lista UDMR, si-a exprimat nedumerirea, saritorul presedinte Márko Béla, numit de un ziarist maghiar _ Barbison Plictisit, si-a zburlit mustata si, plin de ifose, a dat cu parul in balta. Ce zice Márko al lui Béla? Ca in fata "diversiunilor" isi aminteste de anii '50, adica de stalinism si de "obsedantul deceniu", iar acuzatiile care i se aduc ministrului udemerist nu ar avea temei. Deci, dupa el, ele sunt nefondate. Tafnos, el crede ca "Nu-i menirea presei, a politicienilor sa suplineasca justitia". Care justitie, Béla baci? Cea implicata? Cea manjita cu smantana coruptiei pe mustati? Cea cu gatul sub sabia politica actuala a puterii portocalii? Adica, ia, nu ne mai spuneti voi, astia, scribilaii, ce-i "apt sau inapt in UDMR