Saracii sint de doua feluri, cei saraci-saraci si cei care isi ascund calicia in spatele bunurilor de prestigiu. Lucru valabil si pentru orasele sarace. Uneori, o farima de lux este cea mai buna terapie impotriva saraciei. In case de chirpici de la tara se poate intimpla sa gasesti, asezat la loc de cinste, acoperit cu mileu, un DVD player ultimul racnet sau o combina sofisticata, din care urla pina pe ulita, in zi de sarbatoare, manelisti la moda. Muncitorii de la oras isi trateaza calicia punindu-si termopane si jaluzele verticale - datoria la intretinere o platesc alta data. Gospodinele cuconite merg la coafor, pe datorie. Domnii de azi, proletarii de ieri, s-au imburghezit, ce dracu', au tabieturi, mofturi, merg la masaj, se intilnesc cu alti domni in oras, la crisma. Printesele de cartier vin in club cu telefoane fitoase si imbracate cu haine de firma (sau substitute glamuroase, cu blanita), mereu aceleasi, pentru care au fost mobilizate veniturile intregii familii pe trei luni. Domnisorii fanti gata de insuratoare isi etaleaza potentialul sub forma ori a unui ghiul oaches, ori a unui Rolex contrafacut, ori a pantofilor albi, din aceia cu virf foarte, foarte lung. Cei mai instariti isi permit chiar un Audi sau un BMW second hand - ce daca nu au casa, iar daca au, nu e mobilata!?...

Traim sub tirania consumerismului, iar bunurile de prestigiu sint - in conditiile in care situatia materiala a romanilor nu s-a schimbat spectaculos in ultimii ani - un bun substitut pentru avere. Ele servesc burgheziei mici si foarte mici, precum si ciocoilor emergenti drept pasaport iluzoriu pentru lumea buna.

Ceea ce li se intimpla oamenilor li se poate intimpla si oraselor. Iasul este un oras destul de sarac si, oricum, ramas in urma altora de acelasi calibru in materie de dezvoltare si investitii. Cu toate acestea, sau poate tocmai din acest motiv, stridentele somptua