„Lupta împotriva terorii“ trebuie abandonată. Ideea lansată de George Soros în ultima sa carte e pe cât de provocatoare, pe atât de interesantă prin consecinţe. Miza e reconfigurarea poziţiei Statelor Unite în lume. Nici mai mult, nici mai puţin! În vara lui 2004, înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, implicarea lui Soros, unul dintre cei mai de succes manageri financiari din lume, în campania împotriva realegerii lui George W. Bush era deja o chesti

„Lupta împotriva terorii“ trebuie abandonată. Ideea lansată de George Soros în ultima sa carte e pe cât de provocatoare, pe atât de interesantă prin consecinţe. Miza e reconfigurarea poziţiei Statelor Unite în lume. Nici mai mult, nici mai puţin!

În vara lui 2004, înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, implicarea lui Soros, unul dintre cei mai de succes manageri financiari din lume, în campania împotriva realegerii lui George W. Bush era deja o chestiune de notorietate publică. Între 2003 şi 2004, omul de afaceri a donat diferitelor grupuri de sprijin ale democraţilor din SUA puţin peste 27 de milioane de dolari, mai mult decât oricare alt donator privat.

Ce a urmat se ştie: George W. Bush a fost reales pentru un al doilea mandat. Pentru Soros, înfrângerea a avut fără îndoială un gust amar; unul dintre rezultatele secundare ale acestui fapt a fost această carte, redactată în aprilie 2006, publicată în SUA în luna iunie a aceluiaşi an şi tradusă la noi, la Editura Polirom, într-un timp record.

„Epoca failibilităţii. Consecinţele luptei împotriva terorii“ a luat naştere, cum mărturiseşte autorul, în parte din nevoia de a explica, pentru sine şi pentru cititorii săi, o situaţie pe care el pare să o considere fără precedent. America de astăzi, aşa cum o vede Soros, se confruntă, mai ales în domeniul opţiunilor strategice (economice,