Basescu a iesit pe televizor sa dreaga impresia proasta lasata saptamâna trecuta, când s-a lasat antrenat in afacerile incurcate ale doamnei Udrea. Dna Udrea a stârnit scandalul pentru ca avea nevoie sa obscurizeze ancheta de la RAAPPS, de unde a scos multi banisori pe degeaba, pentru ca de prestat nu a prestat. A incercat pe vremea PSD si pe la Ministerul Agriculturii o infiltrare, dar ministrul de atunci a trimis-o la plimbare. La RAAPPS, numai prieteni, tovarasi de afaceri, clienti. Si Cocos&friends in spate sa ciuguleasca tot. Familia era ca la ea acasa. Atinsa la interese, amenintata cu un dosar, blonda de la Cotroceni a sarit ca arsa, amintindu-si brusc si profitabil de relatia ei speciala cu Basescu. Pâna aici, totul pare perfect logic. Mai departe nu prea mai inteleg, pentru ca nu pricep deloc de ce Basescu i-a luat apararea, de ce s-a lasat angrenat in acest joc periferic. Nu zicea el ca e contra grupurilor de interese, mafiotilor, oligarhiilor? Nu a vazut ca e pur si simplu folosit intr-o treaba care nu e a lui, o treaba care tine de invârteli, de bani, de afaceri necurate cu statul? A sarit sa-i ia apararea duduii, s-a bagat fara sa se gândeasca prea bine. Duduia i-a comandat, a oftat, si-a dat ochii peste cap, a amenintat, a ridicat steagul cotrocenist peste capetele telespectatorilor, si Basescu, impresionat ca pe flancul lui stâng pierde un tempo, ca dama este atacata de pionii adversi, a executat mutarea. Când ancheta RAPPS sa ajunga la niste concluzii, aflam ca Tariceanu a trimis acum doi ani un bilet lui Basescu. Cum batea si congresul PNL, venea tocmai bine, parea un atac politic la adresa liderului liberal. Dosarul RAAPPS era pus in umbra… Probabil ca partea asta a vazut-o mai bine Basescu, ignorând chestia cu afacerile necurate. A vazut un oarecare folos: 1) sa-l besteleasca si sa-l murdareasca pe Tariceanu, aflat in congres, si 2) sa faca pârtie