Apariţia pe agenda publică a tematicii discriminării este interesantă, deoarece realitatea socială, prin evenimentele ultimei perioade, nu a scos în evidenţă cazuri legate de excludere sau Apariţia pe agenda publică a tematicii discriminării este interesantă, deoarece realitatea socială, prin evenimentele ultimei perioade, nu a scos în evidenţă cazuri legate de excludere sau prejudiciere pe diferite criterii. Însă, odată cu apropierea aderării europene, se pare că preluăm, natural, două teme diferite: pe de o parte tematica toleranţei, ca valoare europeană de bază, pe de altă parte, elemente care ţin de deficitul nostru de imagine externă: rromii, persoanele infectate cu HIV, persoanele care consumă droguri etc. Ultimul barometru al opiniei publice, prezentat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, ne arată, la nivel naţional, două rezultate aparent contradictorii. Deşi toleranţa faţă de alte persoane este pe locul trei în topul valorilor pe care un copil trebuie să le înveţe în familie, majoritatea românilor resping ideea de a fi vecini cu persoane care consumă droguri. Trei sferturi nu vor vecini care sunt infectaţi cu HIV, 51% nu vor să locuiască lângă persoane rrome, 61% evită homosexualii, iar 46% se feresc de persoanele care au suferit condamnări penale. Lipsa de informaţie De ce spun că sunt doar aparent contradictorii? În primul rând, trebuie să subliniem că majoritatea alege sau respinge, nu pe baza informaţiilor pe care le are despre o categorie de persoane, ci pe baza stereotipurilor construite în timp, în familie, la şcoală, locul de muncă, în grupul de prieteni. Aşa se face că vehiculează imagini, de multe ori false, despre diferite tipuri de persoane, iar pe baza acestor imagini îşi exprimă opinia. De exemplu, cum am putea noi să ne dăm seama, la prima vedere, dacă cineva este bolnav de SIDA sau dacă este dependent de droguri? Nu ştim! Majorita