Activitatea expozitionala pe care o desfasoara Muzeul de Arta Populara Constanta se concretizeaza in ochii vizitatorilor prin piesele de patrimoniu cultural-national pe care institutia le expune la fiecare manifestare dedicata publicului. Insa, putini sunt cei care constientizeaza efortul care se ascunde in spatele fiecarei expozitii. Pe langa tezaurizarea, valorificarea si cercetarea bunurilor de patrimoniu cultural national, muzeelor le revine si functia de conservare si restaurare a acestora. Inainte de a fi expuse privirilor, piesele trec mai intai prin laboratoarele de restaurare. Multe dintre bunurile cu valoare artistica sau documentara intrate in colectiile muzeale prezinta deteriorari. Lucrarile care se prezinta sub ochii vizitatorilor arata cat de bine au reusit sa treaca peste proba timpului. Sarcina de a asigura starea optima a pieselor de patrimoniu cultural-national revine conservatorilor si restauratorilor. La Muzeul de Arta Populara Constanta, restaurarea se desfasoara in cadrul laboratorului de restaurare organizat in doua compartimente. Unul dintre acesta este destinat textilelor, iar celalalt se ingrijeste de reconditionarea icoanelor pe lemn si pe sticla. La institutia etnografica de la malul marii lucreaza doar sapte restauratori. Personalul de specialitate care lucreaza in laborator este pregatit prin cursuri si practica initiate de Centrul de specializare a cadrelor din cadrul Ministerului Cultelor si Cultelor. Specializarea dureaza intre trei si cinci ani. Abia dupa obtinerea atestatului de restaurator se poate lucra pe patrimoniul cultural national. Deoarece salariile sunt foarte mici in raport cu importanta activitatii desfasurate si cu anii de pregatire pe care-i necesita, Maria Magiru, directorul institutiei, a trimis o adresa pentru MCC in care cere o modificare a grilei de salarizare a functiilor de baza din muzeu. "Este foarte greu