Am avut privilegiul (sau ghinionul) de a ramane singurul "supravietuitor" al ultimei nunti a lui Florin Piersic. Sunt intamplari care devin importante nu prin ele insele, ci prin incarcatura sau semnificatia pe care o capata in timp. Ultima casatorie a lui Florin Piersic a fost la vremea aceea (septembrie 1993) un eveniment monden, poate. A devenit insa emblematica prin longevitate si trainicie. Ana Toader nu numai ca a reusit sa-l cucereasca, dar a stiut sa-l si pastreze. Poate si pentru ca a acceptat sa poarte numele Piersic.
RECTIFICARE. Si mai este importanta prin ceva acea casatorie. Ea este legata de existenta a doua persoane minunate, care acum nu mai sunt. Una este Josephina Hogget, buna prietena a lui Florin, care l-a iubit mai mult decat putea el sa accepte si sa inteleaga la vremea aceea. Ii facea binele pe ascuns, stiind ca el n-ar fi fost de acord cu nevinovatele ei viclenii de romanca adaptata la reflexele lumii britanice si europene. Stia foarte bine ce inseamna necesitatea vizibilitatii unei personalitati, chiar prin anumite evenimente personale. Ei bine, Josephina Hogget mi-a divulgat data si locul "casatoriei secrete" a lui Florin Piersic, in pofida interdictiei impuse de el. A trebuit sa mint in reportajul scris ulterior, ca sa n-o dau de gol. Fac cuvenita rectificare acum, dupa aproape 14 ani, cand ea nu mai este (a plecat la stele, cum ar spune Florin Piersic) si cand eu ma simt dezlegat de promisiunea facuta.
Al doilea martor la petrecerea de dupa cununie a fost bunul meu coleg de la vremea aceea, fotoreporterul Aurel Garbovu. Nici el nu mai este. Il evoc acum, intr-un context care stiu ca l-ar face sa rada fericit.
GRAU SFINTIT. Am ramas, cum spuneam, singurul martor. Nici nu stiu daca trebuie sa ma bucur sau sa ma intristez. Cred ca amandoua. Voi relua, pe spatiul care mi-a mai ramas, cateva fragmente din reportajul scri
