Băncile centrale din lume au anunţat valori record ale rezervelor internaţionale. Dacă în România creşterea s-a făcut pentru a contracara atacurile speculative pe cursul de schimb, în condiţiile unui deficit de cont curent tot mai adânc, alte state au mai puţine probleme cu importurile, fiind în schimb vulnerabile la fluctuaţiile valutare. În ultimii zece ani, imaginea ţării noastre în străinătate s-a îmbunătăţit. Dacă în anii ‘90 instituţiile internaţional
Băncile centrale din lume au anunţat valori record ale rezervelor internaţionale. Dacă în România creşterea s-a făcut pentru a contracara atacurile speculative pe cursul de schimb, în condiţiile unui deficit de cont curent tot mai adânc, alte state au mai puţine probleme cu importurile, fiind în schimb vulnerabile la fluctuaţiile valutare.
În ultimii zece ani, imaginea ţării noastre în străinătate s-a îmbunătăţit. Dacă în anii ‘90 instituţiile internaţionale se aşteptau că România va intra în incapacitate de plată, în prezent, nu mai există astfel de temeri. Schimbarea de percepţie se datorează atât reformelor economice consistente, cât şi preocupărilor BNR de a crea o rezervă internaţională importantă prin care să câştige încrederea partenerilor străini.
„Rezerva este înainte de toate un semn de încredere, inclusiv pentru agenţiile de rating. Dacă în anii din urmă ratingul României a crescut, asta s-a datorat în bună parte şi faptului că rezerva internaţională a crescut“, declară Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, BNR a anunţat că are o rezervă internaţională de 22,9 miliarde euro, din care 21,3 miliarde plasate în valută şi 1,6 miliarde, în aur. Nivelul sumelor deţinute în valutele altor state a crescut, astfel, de aproape 50 de ori faţă de s
