Când primarii nu reuşesc să colecteze cum trebuie taxele, amenzile şi impozitele locale, statul are soluţia: limitarea unui drept fundamental al cetăţenilor săi, cel de a dispune de proprietatea privată. Până anul trecut, oricine încerca să vândă un teren sau o clădire trebuia să aducă la notar un certificat fiscal din care să rezulte că, pentru respectivul imobil, s-au achitat obligaţiile la bugetul local. Neputând urmări decât persoana, nu şi bunul, primarii se as
Când primarii nu reuşesc să colecteze cum trebuie taxele, amenzile şi impozitele locale, statul are soluţia: limitarea unui drept fundamental al cetăţenilor săi, cel de a dispune de proprietatea privată.
Până anul trecut, oricine încerca să vândă un teren sau o clădire trebuia să aducă la notar un certificat fiscal din care să rezulte că, pentru respectivul imobil, s-au achitat obligaţiile la bugetul local. Neputând urmări decât persoana, nu şi bunul, primarii se asigurau astfel că, măcar atunci când trebuiau să vândă, proprietarii erau nevoiţi să îşi achite impozitul pe proprietate.
Începând de anul acesta, Codul fiscal le-a dat şi mai multe motive de relaxare, prin două articole introduse la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) (art. 154 alin. 7 şi 259 alin. (61)). Potrivit acestora, nu numai impozitele aferente imobilului trebuie achitate înainte de vânzarea acestuia, ci şi cele datorate pentru alte bunuri, sau orice amendă restantă. Mai mult, certificatele fiscale care atestă că proprietarul şi-a plătit orice datorie la bugetul local nu mai trebuie cerute doar la administraţia financiară din zona unde se află imobilul vândut, ci şi de la cea unde vânzătorul îşi are domiciliul fiscal.
Spre exemplu, este interzisă vânzarea unui teren în provincie, dacă proprietarul are amenzi de circu
