- Diverse - nr. 262 / 31 Ianuarie, 2007 Cu catva timp in urma, intr-o emisiune a carei tema era "Coruptia", unul din invitatii domnului Mihai Tatulici era, printre altii, domnul Nita. Al carei formatiuni politice ii era tricoul pe care-l purta nici nu ma intereseaza, ci "doar" am retinut ca este o persoana cu un discurs remarcabil si consistent, care arata de fiecare data ca stiintele socio-umane nu sunt "bla, bla"-uri, asa cum multi din elevii si studentii de azi cred si sunt lasati sa creada de multi dintre dascalii lor care le dau note de 9 si 10 pentru referatele "copy-paste" (plagiate veritabile) la aceste discipline. Si spune la un moment dat Domnia Sa ca, de fapt, cultura romaneasca actuala se constituie intr-o piedica serioasa in ceea ce priveste posibilitatea diminuarii coruptiei in societate. Uluit, realizatorul Tatulici refuza explicatia. Si acum tin minte expresia fetei lui care, impreuna cu vorbele, negau pur si simplu acest adevar. Totusi, daca si-ar fi lasat invitatul sa detalieze, ar fi aflat despre ce e vorba. Si-ar fi dat seama ca fiecare facea referire la aspecte diferite pe care le acoperea acelasi cuvant: "cultura". Acest termen, cultura, se referea nu numai la manifestarile spiritului sensibil in domeniul artelor frumoase, cat si la normele, valorile, obiceiurile si practicile pe care toti oamenii (nu numai artistii) le invata in organizatii si in societate, pentru a afla "cum merge treaba, cum se fac lucrurile pe aici". Cunoasterea si invatarea acestor practici ii ajuta sa supravietuiasca si sa se adapteze lumii din care fac parte si din care isi doresc sa fie recunoscuti si acceptati, ca parte. Acest ultim inteles vine dinspre sociologie si psihologie, iar studiul acestor practici, norme, valori este parte a cercetarilor de tipul diagnozelor culturale. Ca atare, invatam propozitii, pe care le luam ca adevaruri gata formulate, de la parintii,