- Comentariu - nr. 263 / 1 Februarie, 2007 Nu este nimic nou in afirmatia din titlu. In schimb, doresc sa leg acest 1 ianuarie 2007 de constientizarea faptului ca in urma cu o luna de zile doar s-a intamplat aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, data de la care a inceput integrarea propriu-zisa - un proces lung si greu. Si, in loc ca toate eforturile, toate resursele sa fie concentrate in aceasta directie, la noi ca la nimeni: a inceput batalia biletelelor. Adica, in timp ce aceste biletele erau intoarse pe toate partile, chiar si pe cele nescrise, Romania avea nevoie sa-si puna la punct strategia postaderare. Pentru ca fara o strategie bine gandita e ca si cum s-ar naviga pe un vapor fara carma. Dar, cine sa se ocupe de acest "maruntis"? Nimeni nu s-a inghesuit sa-i explice publicului, prin toate mijloacele media, importanta acesteia, cine si cum trebuie sa o elaboreze. Romania politica nu s-a intrebat deloc de ce strategia de integrare nu a fost pusa la punct inaintea aderarii la UE. Romania politica din Parlament alunga plictisul vacantei, gandindu-se cum sa-i arate pisica presedintelui Basescu, cum sa-l demita pe premierul Tariceanu, cum sa declanseze alegeri anticipate, ori cum sa apara mai des la TV, in direct si la ore de maxima audienta. In schimb, cati dintre noi am aflat, de pilda, ca banala branza naste drame, chiar existentiale? Ei, da, casul, urda si telemeaua sunt amenintate cu disparitia din cauza noilor reguli sanitare, care interzic vanzarea lor altfel decat ambalate in vid. Iar daca reporterul intreaba vreun primar de ce n-au fost informati taranii din timp despre aceste reguli, i se va raspunde ca el este primar, nu veterinar, sau ca informarea trebuie sa o faca Guvernul. Dupa 1 ianuarie 2007, romanii trebuiau sa stie ca nu de timpul irosit e cazul sa ne ocupam acum, ci de timpul pe care il avem in fata. Or, din acest punct de vedere, exist