- Social - nr. 263 / 1 Februarie, 2007 La 30 ianuarie 1852, asadar acum 155 de ani, se nastea, in satul Haimanale de langa Ploiesti, Ion Luca Caragiale, cel mai important dramaturg roman, unul dintre marii scriitori pe care neamul romanesc i-a dat umanitatii. Prin piesele sale de teatru, in care realitatile vremii sunt surprinse in toata dinamica lor contradictorie, prin nuvele si povestiri, prin momentele si schitele sale, Caragiale a impus o noua viziune asupra lumii si asupra umanului, un nou mod de a transcrie reactiile sufletesti si comportamentul semenilor sai, inregistrand, totodata, cu acuta vibratie ironica, tare si imposturi morale, prestigii inchipuite si moravuri ale epocii in care a trait. Importanta capitala a operei lui I.L. Caragiale reiese, inainte de toate, din geniul limbajului valorificat artistic de scriitor. Multe marturii atesta, dincolo de orice indoiala, truda sisifica asupra cuvantului, vointa de modelare desavarsita a frazei, efortul de cizelare a verbului la care s-a antrenat autorul Scrisorii pierdute pentru a reda in mod cat mai adecvat intentiile sale estetice, trairile proprii si relieful societatii romanesti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Caragiale este, pe de alta parte, cum s-a tot spus, contemporanul nostru, prin intuirea profunda a unor constante morale si psihologice ale sufletului romanesc, prin surprinderea, cu o uimitoare precizie, a unor trasaturi de caracter si a unor situatii tipice ce s-au repercutat dincolo de un anumit timp istoric determinat. Comedia imposturii, a mistificarii politice si a demagogiei, care se mai joaca inca pe scena noastra politica, pare desprinsa cu adevarat din teatrul lui Caragiale, ai carui eroi se regasesc, s-ar spune, cu asupra de masura, in parlament, pe ecranul televizoarelor ori in coloanele unor publicatii. Prin calitatile scrisului sau, prin forta de