E la moda de ani buni in Italia ca vacanta de sarbatori sa o petreci in insule sau intr-o croaziera in locuri exotice si dupa aceea, bronzat fiind, sa mergi la schi. Se pare ca noi avem o influenta extinsa din partea acestei tari
si nu doar in moda si specialitati culinare.
Poate ca suna snob, dar cand majoritatea ofertelor agentiilor de turism prezinta astfel de locatii, de la vis la realitate este doar un pas (care uneori implica si creditul in varianta lui noua, pentru vacante). Designerii intretin si ei aceasta magie, cum altfel decat lansand la sfarsitul lunii noiembrie, pentru luna decembrie "Colectia de croaziera".
Astfel, din ce in ce mai multi povestesc despre vacante la soare in toiul iernii. Revansa la schi se ia in luna februarie, si cred ca ar trebui profitat in urmatorii cativa ani de acest sport, caci, odata cu incalzirea lenta dar constanta a climei, nu mai e mult pana cand schiul va face parte din istorie, ca si luptele cu gladiatori. In ceea ce ma priveste, nu stiu daca decizia unei vacante in Argentina a fost o consecinta a unei tendinte de a schimba intr-o zi de zbor anotimpul. Iar Buenos Aires reprezenta, inainte sa ajung acolo, capitala Argentinei si orasul pe care involuntar il asociez cu unul dintre cele mai frumoase dansuri ale planetei: tangoul.
Orasul are peste 12 milioane de locuitori in mare majoritate de descendenta spaniola si italiana, vorbesc spaniola si au religia romano-catolica. Cu toate ca tara isi revine dupa o perioada economica dificila, care a lasat amintiri dureroase, ca turist beneficiezi de un confort excelent, nefiind semne evidente ale unor probleme financiare.
Primul si cred ca si singurul moment cand am constientizat acest aspect a fost cand, platind cu card la un magazin de marochinarie am fost intrebata daca doresc sa achit integral sau in rate, si, daca prefer rate, in cate? A fost mome
