Desi alcatuiesc unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia romaneasca, bancile nu se dezvolta decat pe arii restranse. Pana in luna decembrie a anului trecut bucurestenii adunasera mai mult de o treime din totalul creditelor acordate in Romania, potrivit datelor BNR. Daca mai adaugam si Timisoara, Cluj si Constanta, obtinem aproape jumatate din totalul finantarilor. In judete precum Giurgiu si Tulcea cardul bancar este aproape o necunoscuta. Statistic, in aceste judete, doar unul din sase locuitori detine un " plastic". La nivel de tara, in 2006 se inregistrau peste 8.700.000 de carduri active la o populatie de aproximativ 22 milioane de locuitori. Astfel ca raportul cardurilor pe cap de locuitor este in cele doua judete dunarene de aproape trei ori sub media nationala.
Bucurestenii au adunat o treime din credite
Diferentele de dezvoltare intre Capitala si restul Romaniei se accentueaza an de an. La nivel macro, Bucurestiul a inregistrat o crestere economica de peste 11%, cu mai mult de trei procente peste nivelul estimat pentru Romania pe ansamblul anului trecut. Somajul in capitala este la jumatatea nivelului mediu din tara. Nici in cazul gradului de bancarizare situatia nu sta altfel. Bucurestenii si firmele din Capitala au imprumutat, pana la sfarsitul anului trecut, echivalentul a 33,7 miliarde lei, suma ce a reprezentat 36% din totalul creditelor in moneda nationala si valuta acordate de banci in aceasta perioada, reiese din datele publicate de Banca Nationala.
In Capitala erau active la sfarsitul anului trecut 2.230.120 de carduri bancare. Potrivit datelor de la ultimul recensamant, populatia Capitalei era de 2.226.457 de locuitori. Astfel, raportul card/ cap de locuitor depaseste de aproape trei ori media pe tara. Ca pondere in totalul cardurilor existente pe piata, Capitala aduna un sfert din total.
O cin
