Pentru a stinge rascoala, autorita-tile au apelat la efectivele armatei. Liberalii au "transat" problema prin introducerea Legii starii de asediu. SUB STARE DE ASEDIU - Soldatul roman, fata in fata cu "talpa tarii" DANIC OSTIREA, LA PARADA. Cu prilejul sarbatorilor oficiale, generalii armatei romane promiteau unirea cu fratii de peste hotare. Insa in primavara anului 1907, "adversari" le-au fost taranii rasculati
Pentru a stinge rascoala, autoritatile au apelat la efectivele armatei. Initial, guvernul conservator a fost mai rezervat in a trimite soldatii spre satele rasculate, insa liberalii ajunsi la putere au "transat" problema prin introducerea Legii starii de asediu.
Despre implicarea Armatei in represiunea rasculatilor de la 1907 se cunosc putine detalii si astazi, la 100 de ani de la desfasurarea evenimentelor. Regele Carol I a facut "pierdut" raportul guvernului referitor la rascoala. Mapa primului- ministru D.A. Sturdza a fost tinuta "la secret" pana in 1949. La un secol distanta, Arhivele Militare Romane au si astazi documente clasificate privind revolta. In perioada comunista, cand presupunem ca "istoricii oficiali" ar fi avut acces la informatii, despre rascoala s-a scris ideologizat. S-au falsificat in primul rand datele despre comportamentul militarilor in timpul evenimentelor, precum si numarul mortilor.
MOBILIZAREA ARMATEI. In primele saptamani ale rascoalei, autoritatile de la Bucuresti n-au dat importanta evenimentelor, crezand ca se aflau in fata unor revolte marunte, cauzate de neintelegerile privind "invoielile agricole". Primii care au "dat piept" cu taranii au fost jandarmii rurali, care incercau operatiuni de linistire a taranilor. Cand revolta s-a extins la nivelul mai multor comune s-au ingrijorat si autoritatilor militare, care au trimis trupe locale. Aceasta prima operatiune a avut rolul de a-i intimida pe protesta
