Pe lîngă normele UE legate de tăierea porcului, fabricarea ţuicii şi a brînzei telemea, românilor li se mai pregăteşte ceva. Preocuparea europeană pentru igiena publică nu are în vedere doar securitatea alimentară, ci şi tratamentul corpului uman după moarte. Cadavrul este resimţit, în primul rînd sub aspectul său impur, un potenţial pericol care trebuie eliminat rapid, aseptic şi discret. Începînd cu anul acesta, şi la noi, după constatarea decesului, corpul va trebui depus în cel mai scurt timp la capela din cimitir, fiind interzisă privegherea lui acasă, timp de trei zile, aşa cum cere obiceiul.

Se prevede că transportul şi manipularea cadavrului vor fi efectuate numai de către firme autorizate, mortul nemaiputînd fi dus la groapă cu camionul, Dacia-papuc sau căruţa, ci doar cu maşini speciale, dotate cu geamuri fumurii. În cadrul cortegiilor funerare, mortul nu mai poate fi expus, el trebuie ascuns privirilor, învelit cu giulgiu biodegradabil, în sicriul închis. Este de aşteptat că noile norme vor întîmpina rezistenţe, mai ales în lumea satului. Probabil, cel mai greu se va renunţa la priveghi, secvenţă rituală importantă în ceremonialul funerar tradiţional. Familia o să accepte cu greu înstrăinarea imediată a corpului decedatului, întrucît acesta face obiectul unor practici rituale care nu sînt încă abandonate.

Spre deosebire de societatea românească, în care cutumele tradiţionale legate de moarte şi-au păstrat încă valabilitatea, în Occident, acestea s-au destrămat de mult. Istoricul francez Philippe Ari

Pe lîngă normele UE legate de tăierea porcului, fabricarea ţuicii şi a brînzei telemea, românilor li se mai pregăteşte ceva. Preocuparea europeană pentru igiena publică nu are în vedere doar securitatea alimentară, ci şi tratamentul corpului uman după moarte. Cadavrul este resimţit, în primul rînd sub aspectul său impur, un potenţial peric