Cred ca de la inceputul anilor ‘90 nu s-a mai vazut o asemenea campanie masiva si furibunda de propaganda prin presa si televiziune cu scopul distorsionarii, ba chiar al inversarii adevarului si a valorilor! Cu diferenta ca, atunci, tenorul era televiziunea publica, care nu avea nici rivali, nici concurenti, in vreme ce acum asistam la corul bine dirijat al presei aservite trusturilor Voiculescu, Vantu, Patriciu, iar televiziunea publica abia de reactioneaza anemic. Totul e intors pe dos, prezentat trunchiat, iar informatia esentiala ori lipseste, ori soseste cu intarziere, atunci cand opinia publica a fost deja intoxicata cu minciuni dezgustatoare. Scopul: a-l prezenta pe Traian Basescu drept "inamicul public nr. 1". Cea mai neasteptata performanta a acestei prese aservite oligarhilor a fost sa-l infatiseze pe premierul Calin Popescu Tariceanu nu ca pe un mincinos, care negase senin existenta unui bilet compromitator, trimis presedintelui Basescu in 2005 pentru o interventie in dosarul Patriciu, cu abia cateva zile inainte de prezentarea biletului, ci ca pe o biata victima a rautatii perverse a presedintelui. "Cum sa cer eu dracului sa ma puna bine pe langa Dumnezeu?" - s-a juruit premierul, unde "dracul" era Basescu, iar "Dumnezeu" - Ilie Botos, presupun. Ei, iata ca i-a cerut-o, adresandu-i-se amical:"Draga Traian..."! Minciuna fusese atat de gogonata, incat penelistii devotati (Radu Stroe, cred) se pregatisera sa trimita orice scrisoare ce ar fi urmat sa fie fluturata de presedinte la o expertiza grafologica tocmai la... Londra. Cum sa-si inchipuie, sarmanii, ca premierul-epistolograf mintise pe toata lumea, chiar si pe ei! Ma bucur ca au scapat de o cheltuiala inutila! O alta performanta a aceleiasi prese, cu nimic mai prejos, dar mai otravita in consecinte, a fost stradania de a conferi o aura de legitimitate si de normalitate demersului PSD de a-l suspenda pe