Santierul acumularii de la Suhurlui, o investitie de sute de milioane facuta pentru dezvoltarea sistemului de irigatii pe 60.000 de hectare de pe Podisul Covurlui, care ar fi trebuit sa fie pus in functiune in 1992, a trecut si de ultima faza a distrugerilor din tranzitie, paragina, ajungand sa fie ras de pe fata pamantului. Dupa 17 ani de la abandonarea lucrarilor, in 1990, prin decizia guvernului Roman, s-a furat tot ce putea fi smuls si carat, ramanand acolo doar o priveliste apocaliptica, armonizata cu imaginea miilor de hectare ramase de parloaga din cauza secetei.
Proiectul construirii sistemului de irigatii pe Terasa Covurlui dateaza din anii ’60 si era o investitie justificata prin faptul ca zona podisului, care ocupa partea centrala a judetului Galati, reprezinta unul din bazinele cerealiere importante. Chiar daca atunci proiectul era integrat campaniei propagandistice de dezvoltare a agriculturii socialiste, el ar fi la fel de necesar si agriculturii capitaliste de astazi. In judetul Galati exista o suprafata agricola de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil, iar din acesta aproape 135.000 ha reprezinta teren irigabil. Anual, raman necultivate zeci de mii de hectare, una dintre cauze fiind seceta, care nu mai poate fi combatuta din cauza distrugerii sistemului de irigatii. In 2004 au ramas parloaga 25.000 hectare, in 2005 au ramas nelucrate 33.000 hectare, iar in 2006 au ramas nelucrate 43.000 hectare.
Teoretic, sistemul de irigatii acopera suprafata de 135.000 de hectare. Practic, a fost lasat de izbeliste de toate guvernele de pana acum. Pentru ca sistematic nu au avut bani ca sa isi pazeasca macar paznicii, cei ce conduceau sistemul au asistat la distrugerea lui. Mai sunt functionale Canalul Magistral Lunca, de transport al apei extrase din Dunare, Statia de Pompare de la Vanatori, la vremea ei cea mai mare din Europa
