Chiulul de la plictisitoarea ora de chimie s-a transformat in chiulul de la plictisitoarea sedinta, enervanta intalnire sau, pur si simplu, de la o zi de munca precum oricare alta. Traficul, o inoportuna "malaise", un deces nevinovat in familie... Se intampla. In mod amuzant, folosim aceleasi scuze ca si acum 10 ani, dar pentru a evita sa mergem la serviciu de data aceasta. De ce lipsim "nemotivat" de la job?
"Daca absenteismul devine o practica uzuala, poate influenta clar negativ cariera unei persoane. Se va vedea in primul rand o modificare in performanta acesteia si probabil ca nu va rezista prea mult in compania in care lucreaza", spune Madalina Didea, managing partner al Hart Human Resource Consulting.
Un angajat "prins de febra absentelor" va schimba in cele din urma mai multe locuri de munca si astfel se vor vedea efecte negative si asupra carierei sale pe termen lung, este de parere Didea.
Absenteismul este un factor de risc. Invocarea repetata a unor motive pentru a lipsi de la locul de munca erodeaza in timp relatia dintre cele doua parti implicate: angajati si angajatori. Iar acestia din urma pot alege sa apeleze in final la solutii ultimative.
"Neincredea angajatorului in angajati este un factor ce conduce in final la despartire. Este o lipsa de interes fata de organizatie, care nu poate ramane nesanctionata", adauga ea.
Din cei aproape 1.000 de angajati, cat are in prezent Banca Romaneasca, absenteismul se situeaza la o cota lunara de 5%, ceea ce inseamna ca aproape 50 de angajati lipsesc intr-o luna de la serviciu, pe baza unor concedii medicale, concedii fara plata, concedii pentru probleme familiale (deces, nastere, casatorie). Mihaela Forgaciu, director de resurse umane al bancii, spune ca oameni nu lipsesc nemotivat din companie. "Prin absenteism, noi intelegem concediile medicale, invoirile, concediile pentru eve
