Uniunea Europeana incearca sa anticipeze mutatiile economice si, implicit, sa sustina efectele mondializarii
Delocalizarea centrelor de productie dintr-o tara in alta a devenit un fenomen constant, care ridica numeroase semne de intrebare si la nivelul Comisiei Europene. Procesul este unul continuu, care nu a ocolit nici tara noastra, el tinand in cea mai mare parte de deciziile strategice care tin de reducerea costurilor in cadrul unui business.
„Fenomenul este unul continuu, iar Romania a reprezentat o destinatie in acest sens. In masura in care agentii economici nu vor mai gasi aici forta de munca sau chiar daca vor gasi, aceasta va fi foarte scumpa, costurile vor fi din ce in ce mai mari.
Este normal ca in aceste conditii sa-ti reorientezi strategia, astfel incat sa ajungi la o diminuare a cheltuielilor", a declarat, pentru Adevarul, Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Romania, preferata de producatorii din domeniul auto
Ultimul anunt privind relocarea activitatii a apartinut producatorului de lacuri si vopesele Policolor, care intentioneaza sa-si mute o parte din productie la vecinii Bulgari. Procesul cel mai evident de relocare a centrelor de productie este in domeniul auto, unde tara noastra a devenit in timp un tinut preferat de producatorii de componente auto.
De exemplu, la Ploiesti si-au relocat activitatea britanicii de la Timken, al treilea jucator pe plan mondial in domeniul productiei de rulmenti. In opinia lui Parvan, acesta este de fapt un domeniu preferat atunci cand vine vorba de delocalizare. „Nu o sa vedem niciodata relocari de rafinarii.
Majoritatea mutarilor implica businessuri bazate pe manopera, acolo unde acest proces dureaza in prezent chiar si sase luni, de la doi ani cat dura in urma cu zeci de ani", expli