- Diverse - nr. 265 / 5 Februarie, 2007 117. "Sa lasam la o parte minciuna conventionala conform careia noi pretindem ca nu vrem sa ucidem nationalitatile nemaghiare. Da, noi vrem sa le suprimam si trebuie sa le suprimam." (Geza Kosztelszki, 1898). "Politica mea sovina este o nazuinta irezistibila catre un scop determinat si catre atingerea lui cu orice pret. Acest scop este crearea unui stat unguresc unitar si cu o singura limba." (Banffy Désider, 1895) Dupa Milton C. Lehrer, Ardealul, pamant romanesc, Bucuresti, 1989, p. 55 si 172 118. Romanii, neavand posibilitatea de a trimite reprezentanti in Parlament, se foloseau de presa, care era singurul mijloc de a-si apara drepturile. In Ungaria si Transilvania apareau in 1877 numai 13 ziare si reviste in limba romana. In 1880, dintr-un total de 567 periodice ce apareau in Ungaria, 372 erau maghiare, 114 germane, 61 slave (in limbile slovaca, croata, sarba si ruteana), 4 in italiana si 13 in romana. Intre 1911 si 1919, presa a luat un mare avant. Se publicau 1.102 periodice maghiare, 37 romanesti, 23 slovace, 15 sarbesti, 7 rutene, 2 croate si 107 germane (dupa statistica publicata de Kemeny la Budapesta in 1942). Trebuie sa ne aducem aminte ca, in Romania, dupa Unirea Transilvaniei, apareau intre 1919 si 1940, 676 cotidiene in limba maghiara, 996 reviste hebdomadare, 489 reviste literare lunare si 176 reviste stiintifice. Numarul total al publicatiilor maghiare (cuprinzand si reportaje sportive, economice etc.) s-a ridicat in perioada amintita la 5.627. Centrele de activitate intensa ale presei maghiare erau la Bucuresti (76 de publicatii), Brasov (68), Cluj (457), Timisoara (214), Oradea (147), Targu-Mures (93). (Cifre extrase din cartea lui Istvan Monoki, publicata la Budapesta in 1941). Acelasi autor indica si cifra de 6.125 de carti imprimate in limba maghiara in Romania anilor 1919-1940. Pamfil Seicaru, La Roumanie