Agresiunea psihică exercitată de profesori asupra elevilor le dezvoltă acestora fobia faţă de şcoală, dezinteres pentru carte şi poate fi sursa unor comportamente violente care iau amploare Agresiunea psihică exercitată de profesori asupra elevilor le dezvoltă acestora fobia faţă de şcoală, dezinteres pentru carte şi poate fi sursa unor comportamente violente care iau amploare în adolescenţă Pedepsele corporale aplicate elevilor sunt excluse prin lege din şcoala românească. Nu acelaşi lucru se poate spune despre formele de agresiune psihică, mai greu de depistat şi dovedit, pentru care legea nu prevede nicio sancţiune. Acestea sunt însă la fel de distrugătoare, pentru psihicul celor mici, ca violenţa fizică. Ioana are cinci ani şi este elevă la o grădiniţă de stat din Bucureşti. Pentru că nu a fost atentă în timpul lecţiei, educatoarea s-a enervat, i-a rupt fetiţei desenul şi a gratulat-o cu apelativul "toantă". Speriată, copila s-a plâns părinţilor acasă, iar aceştia au cerut, alarmaţi, explicaţii educatoarei. În loc să recunoască, femeia i-a reproşat pe un ton răstit micuţei că este mincinoasă. Părinţii nu au avut cum dovedi că educatoarea este în culpă, dar de atunci fetiţa refuză sistematic să mai intre în sala de clasă. Alexandru S. este elev la una dintre şcolile generale din sectorul trei al Capitalei. Pentru că vorbeşte prea mult la ore, învăţătoarea l-a aşezat de câteva ori la colţ, cu mâinile ridicate, timp de o oră. Eduard, elev la o altă şcoală din Bucureşti, care se află în aceeaşi incintă cu unul dintre inspectoratele de sector, povesteşte că una dintre învăţătoarele şcolii îi plimbă pe copiii care nu-şi fac temele, cu tăbliţe umilitoare atârnate de gât. Peste 20% din elevi declară că profesorii îi insultă în clasă În urma unui control psihologic iniţiat, anul trecut, de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, peste 15% din dască