La începutul anului, preşedintele Băsescu îl asigura pe redactorul Agenţiei France Presse că "România va fi o surpriză plăcută pentru Uniunea Europeană". Aproape sigur, şeful statului se L a începutul anului, preşedintele Băsescu îl asigura pe redactorul Agenţiei France Presse că "România va fi o surpriză plăcută pentru Uniunea Europeană". Aproape sigur, şeful statului se gândea la potenţialul de creativitate, de muncă şi de adaptabilitate al românilor. Iată însă că surprizele pe care liderii României le oferă, până una-alta, Europei nu sunt deloc dintre cele mai plăcute. Să luăm lucrurile pe rând. Propunerea lui Varujan Vosganian pentru postul de comisar european a produs consternare la Bruxelles. Pe de o parte, pentru că, înaintând candidatura unei persoane onorabile şi capabile, dar fără experienţa cerută de un asemenea post, România nu a dovedit o înţelegere a felului în care se face politica la Bruxelles. Pe de altă parte, fiindcă scandalul declanşat la Bucureşti - cu un fost securist scos la lumină şi cu acuzaţii nedovedite de colaboraţionism - a sunat cât se poate de rău . "Cazul Vosganian" s-a dovedit un trist exerciţiu de export al bâlciului politic dâmboviţean. A fost o gafă comparabilă cu aceea a fostului ministru al apărării, Teodor Atanasiu care, într-o bună dimineaţă, a propus retragerea trupelor din Irak. Aveau să urmeze şi altele. "Revelionul Integrării", de exemplu, desfăşurat în două locaţii diferite din cauza războiului dintre cele două palate. Oaspeţii europeni, veniţi să marcheze fericitul eveniment, au părăsit jenaţi capitala României, întrebându-se, probabil, ce fel de oameni sunt aceia pe care tocmai îi primiseră în clubul lor. Iată că, ieri, România a mai comis una! Ambasadorul ţării noastre la Roma a semnat, alături de ambasadorii Marii Britanii, Canadei, Olandei, Australiei şi Americii, o scrisoare deschisă, în care cere Italiei să-şi