Daca ieri am prezentat modul in care s-au evaporat fondurile europene accesate de importanti reprezentanti ai Facultatii de Stiinte Politice-UB, astazi vom arata cum s-a clasat dosarul, dar si efectele negative asupra imaginii Romaniei in Europa. Un rol important in acest controversat caz il are fostul PNA, care a decis neinceperea urmaririi penale, rezolutie in baza careia OLAF a dispus acelasi lucru.
Desi, asa cum am vazut in Nota Corpului de Control al Guvernului, faptele prin care fondurile europene, accesate in programul Tempus-Phare, sunt flagrante si chiar jenante, prin modul in care s-a operat, PNA a dispus cu nonsalanta neinceperea urmaririi penale. Practic a ingropat un dosar care se afla in atentia presei occidentale si a parlamentarilor europeni. Dubioasa este si atitudinea celor implicati. Desi am invocat Legea liberului acces la informatiile publice, nici unul dintre reprezentantii facultatii nu a catadicsit sa respecte aceasta lege. Mai ales ca intrebarile noastre nu se refereau numai la afacerea cu fonduri europene, ci si la activitatea institutiei. Credem ca era in interesul Facultatii sa se clarifice modul in care se ocupa catedrele, semnele de intrebare asupra calitatii actului didactic, dar si sa se elimine suspiciunile ce planeaza asupra unor afaceri ce par a fi facute in familie, dar pe banii Facultatii. In ceea ce priveste barfele despre relatiile interumane la nivelul cancelariei, nu le vom dezvolta decat atunci cand acestea se vor repercuta fatis asupra institutiei.
NUP-UL DNA-ULUI... Reamintim, in mare, ca subiectul dosarului penal consta in derularea unui proiect cu fonduri europene, Tempus-Phare, prin care trebuia sa fie specializati inalti functionari publici. In urma anchetei, Corpul de Control al Guvernului a descoperit ca s-au folosit functionari fantoma, institutiile mentionate de coordonatorii proiectului ca fiind cele ce
