Arheologii care studiaza cetatile dacice din Muntii Orastiei (judetul Hunedoara) si-au construit o soba din stalpii de andezit de la sanctuarele aflate in acest sit. De asemenea, cabana in care locuiesc cercetatorii pe perioada sapaturilor este ridicata cu o temelie din blocuri de piatra cioplite de daci.
Scandalul tezaurului dacic furat din Muntii Orastiei de catre traficantii de obiecte de patrimoniu a nascut si unele intrebari legate de pasivitatea oamenilor de stiinta fata de fenomenul braconajului arheologic. In timp ce cautatorii de comori periau zona cu detectoare de metal performante, arheologii din zona incasau banii alocati de Ministerul Culturii pentru sapaturi aproape inexistente si ignorau relicvele istorice, folosindu-le ca materiale de constructii.
Soba din stalpii sacri
Cabana unde locuiesc arheologii pe timpul campaniilor de sapaturi este dotata cu o soba zidita din caramida. La baza acesteia sunt, insa, folosite blocuri de andezit care au fost cioplite de mesterii pietrari din Dacia si transportati la Sarmizegetusa Regia, cativa zeci de kilometri, tocmai de langa Deva. Constructia a fost ridicata cu mult timp in urma si actualmente este propusa pentru demolare de catre administratia Parcului Natural Gradiste - Cioclovina, pentru ca a fost ridicata in aria protejata, fara autorizatie.
Unul dintre specialistii care au studiat in amanunt sanctuarele de la Gradistea de Munte, autorul lucrarii “Religia Dacilor”, Dan Oltean, s-a aratat indignat de faptul ca oamenii de stiinta au folosit pietrele cioplite ca materiale de constructii in loc sa incerce restaurarea sanctuarelor. “Este o blasfemie sa faca asa ceva. In loc sa restaureze originalele, au facut stalpi din beton la sanctuare si cu cei dacici si-au construit soba”, a spus Oltean.
Folosirea stalpilor de la sanctuare drept materiale de constructii nu este, insa, s
