Şeful Biroului pentru Drepturile Omului din cadrul Ligii Pro Europa, Haller Istvan, a anunţat, miercuri, la Tg. Mureş, că 11 cazuri de discriminare, nesoluţionate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării vor ajunge la CERD, o comisie specială a ONU.
"În cazul în care un cetăţean este nemulţumit de sentinţa dată, se poate adresa CEDO. La fel, în cazurile de discriminare, dacă CNCD nu rezolvă cazul, sau cetăţeanul este nemulţumit, se poate adresa la ONU la Committee on the Elimination of Racial Discrimination (CERD)", a spus Haller. Acest lucru este posibil din anul 2002, când în Legea 612 s-a recunoscut dreptul la petiţii individuale a cetăţenilor români în caz de discriminare rasială.
Cel mai cunoscut şi mediatizat caz dintre cele 11 este "Clubul Veneţia" din Sibiu. În anul 2003, Ambruş Burcea, student la UBB, preşedintele Asociaţiei Gaborilor cu Pălărie din Cluj, a vrut să intre în clubul Veneţia din Sibiu, împreună cu alţi 20 de colegi nerromi. Burcea a fost singurul din grup căruia i s-a interzis să intre în club, iar angajaţii de pază au motivat că este rrom. Când colegii lui au ripostat li s-a spus: "Luaţi-vă ţiganul de mână şi ieşiţi afară!".
Cazul a ajuns la CNCD, dar nu a fost soluţionat favorabil. CNCD a decis că "faptele prezentate nu constituie fapte de discriminare". În iunie 2005, Curtea de Apel Bucureşti a admis plângerea împotriva soluţiei CNCD, dar nu s-a dat niciun răspuns din septembrie 2005, când reclamanţii au fost informaţi că dosarul se află la ÎCCJ.
Un alt caz se referă la primarul Dorin Florea din Târgu Mureş. Acesta a declarat public, la 9 februarie 2004: "Studiez posibilitatea de a evacua ţiganii din casele din zona centrală a municipiului. Cred că ar ajunge o sumă de 15 milioane de lei fiecărui infractor, ţigan, cerşetor, ca să plece din oraş". LPE a trimis sesizarea la CNCD la 17 februarie 2004. CN
