Acesta e al doilea interviu pe care-l fac, la distanta de cinci luni, cu Attila Bartis. Ca si prima data, la Budapesta, intrebarile sint puse in romana, iar Anamaria Pop traduce raspunsurile din maghiara. Ca si prima data, as vrea sa aflu ce inseamna Lazarea (unde a fost scrisa o parte din Tihna) pentru Attila Bartis, as vrea sa-l intreb cine e Eszter (desi a negat mereu ca personajele sale ar fi persoane reale), cite pipe are si de ce se imbraca intotdeauna in negru. Dar Bartis are o maniera unica de a nu raspunde la astfel de intrebari si, mai ales, de a te face sa nu le pui. Iar acest drum greu catre omul care a scris cel mai coplesitor roman tradus in ultmii ani in Romania e, poate, o carare cu mai putine obstacole catre Tihna.

In foarte putine romane se intimpla ca intre un roman si titlul sau sa existe atit de putine legaturi ca in Tihna. De unde vine numele acestei carti?

In primul rind, e legat de aselenizare: locul unde a pus omul intiia oara piciorul pe Luna se numeste „punctul Tranquilitas“, punctul tihnei. In acelasi timp, titlul sugereaza o stare dincolo de poveste, spre care tinde naratorul. Probabil de aceea e o contradictie intre roman si titlul lui, desi, in general, cartile iti spun de pe coperta despre ce e vorba in ele. In romanul meu, tihna, ca stare, e doar o dorinta.

Ce inseamna pentru naratorul Andor Wéer si pentru scriitorul Attila Bartis starea de tihna?

Evident, cele doua persoane difera foarte mult. Probabil n-o sa stiu niciodata ce inseamna sau ce a insemnat tihna pentru Andor, sper (si-mi doresc) sa-mi inchei socotelile cu el. M-as bucura daca urmatorul meu roman ar merge intr-o cu totul alta directie, chiar daca toate cartile mele au legatura una cu cealalta.

Pentru mine, ca autor, tihna ar insemna sa ma asez la o masa de scris si sa scriu, ceea ce este, in egala masura, o stare emotionala des