Saptamana trecuta a fost dat publicitatii la Paris cel de-al patrulea raport al IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), organism infiintat in 1988 din initiativa Programului pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) si a Organizatiei Mondiale pentru Meteorologie (WMO), cu misiunea de a estima riscurile modificarilor climei mondiale si a elabora o strategie de contracarare a acestora. Raportul sintetizeaza contributia timp de sase ani a 2.500 de experti din intreaga lume, iar concluziile lui - care nu lasa nici o indoiala asupra aportului activitatilor umane la incalzirea globala - sunt coplesitoare. Spre exemplu:
- Concentratia de bioxid de carbon (CO2) in atmosfera a crescut din 1750 cu 35%, ea are in prezent valoarea cea mai ridicata din ultimii 650.000 de ani, iar 78% din aceasta crestere e datorata utilizarii combustibililor fosili.
- Cresterea de temperatura din ultimii 50 de ani este de doua ori mai mare decat in cei 100 de ani precedenti.
- Pana in anul 2100, temperatura medie a Terrei ar putea sa creasca cu 6,4˚C, iar nivelul marilor cu 59 cm. La o incalzire mai mare de trei grade, stratul de gheata care acopera acum Groenlanda s-ar topi, iar marile si oceanele, umflate cu sapte metri, ar inunda multe regiuni de coasta.
Urmarile incalzirii globale ameninta sa capete proportii apocaliptice. Deserturile s-ar putea intinde pana la sfarsitul secolului la o treime din suprafata uscatului, seceta ar bantui pe glob, punand in pericol hrana lumii si sursele de apa potabila, cohorte de infometati ar lua calea pribegiei, destabilizand regiuni intregi. Prin masuri drastice de economisire si de crestere a eficientei in domeniul consumului de energie, paralel cu favorizarea neta a surselor de energie nepoluante, asemenea consecinte catastrofale ar putea fi atenuate sau chiar prevenite. Aplicate neintarziat, se estimeaza ca ele ar pretinde chelt
