Fiecare fermier trebuie sa aiba pla-nuri de fertilizare si sa tina evidenta ingrasamintelor utilizate. De aseme-nea, el trebuie sa stie unde, cum si cand trebuie sa "hraneasca", astfel incat sa nu polue-ze. 8% din suprafata arabila e "sensibila" la poluarea cu nitriti. Fiecare fermier trebuie sa aiba planuri de fertilizare si sa tina evidenta ingrasamintelor utilizate. De asemenea, el trebuie sa stie unde, cum si cand trebuie sa "hraneasca", astfel incat sa nu polueze. 8% din suprafata arabila e "sensibila" la poluarea cu nitriti.
"Secretele" folosirii corecte a ingrasamintelor si fertilizantilor, dar si zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati se regasesc in Codul de bune practici agricole.
Un document ce ar trebui sa fie biblia agricultorilor. Nu de alta, dar, daca nu utilizeaza corect aceste substante - chimice sau organice - pun in pericol atat mediul inconjurator, cat si viata oamenilor si a animalelor.
"Din fericire, Romania se afla pe ultimul loc intre tarile UE la utilizarea ingrasamintelor chimice, la noi folosindu-se foarte mult gunoiul de grajd, ceea ce este foarte bine pentru mediul inconjurator, insa in subsol avem depozite istorice de nitrati, care afecteaza apele subterane", a declarat Valeriu Rosioara, consilier superior la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), unul dintre parintii Codului.
OBLIGATIVITATE. Cu toate acestea, in Romania sunt 251 de comune ce reprezinta zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, adica 8% din totalul terenului arabil. Locuitorii acestor comune sunt obligati sa respecte prevederile Codului de bune practici in agricultura. Si ceilalti fermieri sunt obligati sa aplice reglementarile Codului daca vor sa acceseze fonduri europene sau sa nu ajunga sa infunde puscaria daca polueaza.
Agricultorii nu au voie sa aplice ingrasaminte organice - gunoi de grajd, mranita sau dejectii li
