Cînd scriu aceste rînduri nu ştiu încă soarta Parcului Bordei, pe care era vorba să o decidă ieri Consiliul municipal, la a treia reexaminare a unei situaţii extrem de încîlcite. Cu alte cuvinte, de această hotărîre depinde dacă bucureştenii vor continua să se bucure şi în viitor de oaza de verdeaţă pe care au format-o pînă acum, pe malul lacului Herăstrău, cele 33 000 de metri pătraţi revendicate de Costică Constanda. Pe lista monumentelor istorice din 2004 figurează Parcelarea Jianu-Bordei (Uzinele Comunale Bucureşti), care se întinde între str. Armindenului, str. Jean Monnet, B-dul Mircea Eliade şi B-dul Aviatorilor. Acesta este cartierul construit în 1936 după planurile arhitectului Octav Doicescu şi pentru care s-a sacrificat partea de sud a parcului numit în 1923 "Herăstrău vechi". Restul, care se întindea pe ambele laturi ale şoselei ce aleargă spre Băneasa, a făcut parte din Parcul Naţional purtînd numele lui "Carol al II-lea", înainte de a se chema "I.V. Stalin". A fost atunci ultima oară că s-a redus suprafaţa destinată unui parc, pentru a extinde zona rezidenţială.
Ideea de a asana terenurile prin care şerpuia Colentina, de la o baltă la alta, şi de a constitui astfel un spaţiu de recreere pentru locuitorii Capitalei, era mult mai veche. Legea în acest scop datează din 1910 şi lucrările pentru aplicarea ei, conduse atunci de arhitectul Süsskind, au început imediat după aceea. De fapt, era o adevărată tradiţie, cunoscută din diverse mărturii din secolul al XIX-lea, ca bucureştenii să vină să petreacă acolo, cu prilejul sărbătorilor de primăvară. Cum scrie Ferdinand Lassalle în 1857: "Pe amîndouă părţile şoselei, parc verde, în care cîntă muzica militară". Obiceiul se păstrase cumva pînă în vremea noastră: cine n-a fugit de la defilarea de 1 Mai, ceea ce era mai uşor după ce treceam de piaţa tribunelor, ca să coboare spre lac pe una din aleile de
