O incapere spatioasa si luminoasa, cu ferestre mari pe trei din laturile sale. In interior, aliniate ca la cazarma, o suta de dulapuri masive din lemn de larita, rezistent la trecerea timpului si puternic ignifug. In spatele usilor etanse - rafturi suprapuse din care se zaresc marginile unor coli de hartie alba. Cateva mii in fiecare dulap; 660.000 in total. Iar pe fiecare coala, cu inscriptii in limba latina, una sau mai multe plante presate. O adevarata biblioteca. In putine cuvinte, asa arata cel mai mare Herbar din Romania, aflat in incinta Gradinii Botanice din Cluj-Napoca.
Nu cred sa existe cineva care, in anii de scoala, sa nu fi incercat sa-si alcatuiasca un herbar. Va amintiti? Culegeam o planta din gradina, o asezam intre foile unei carti sa se preseze si sa se usuce, apoi o lipeam cu benzi subtiri de hartie pe o coala pe care o asezam intre copertele unui dosar. Ei, bine! Imaginati-va aceasta operatie, multiplicata de cateva sute de mii de ori pe parcursul ultimelor doua secole de cateva generatii succesive de biologi si veti avea o imagine cat de cat exacta a ceea ce inseamna Herbarul Universitatii Babes-Bolyai. Istoria sa oficiala incepe in 1872, cand savantul A. Kanitz infiinteaza primul muzeu botanic si herbar la Cluj. Cele cateva zeci de mii de coli initiale au fost pe parcurs imbogatite prin cercetare si achizitii. Cea mai spectaculoasa ramane obtinerea colectiei medicului german J. Ch. Baumgarten (peste 20.000 de coli), primul botanist care a studiat flora Transilvaniei, colectie care dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Cea mai veche coala a herbarului clujean apartine colectiei Baumgarten si dateaza din 1788.
Herbarul a crescut o data cu Universitatea clujeana. In 1935, s-a mutat in actuala cladire din Gradina Botanica, o data cu inaugurarea noii constructii, in prezenta regelui Carol al II-lea. A venit razboiul si o par
