Coalitia "corectitudinii politice" s-a opus abrogarii Decretului 177/1948 pentru "Regimul General al Religiilor" din perioada comunista, prelungind astfel efectele comunismului care dorea stergerea din memoria publica a valorilor religioase. Asa sa fie? Sa privim pentru inceput chiar decretul citat si tratamentul de care s-a bucurat in Romania postcomunista. Reprezentantii Secretariatului de Stat pentru Culte au declarat frecvent ca decretul este partial abrogat, toate articolele neconstitutionale fiind nule de drept. Data fiind preocuparea autoritatilor fata de inlaturarea efectelor legislatiei comuniste, este dificil de inteles de ce Decretul nr. 177/1948 nu a fost niciodata abrogat in mod formal. Dar sa revenim la proteste. Ele au fost montate, nu-i asa, de lobby-uri obscure, reprezentand secte marginale de sorginte americana. Protestele sunt cu atat mai injuste cu cat Biserica Ortodoxa Romana, dand dovada de o mare flexibilitate si maturitate, a renuntat la pretentia de a dobandi statutul de biserica nationala(1) . Este de apreciat abilitatea autorilor proiectului de lege, ei reusind sa renunte la forma (afirmarea statutului BOR de biserica dominanta) pentru a salva continutul (consfintirea statutului de facto de biserica dominanta), cu riscul incalcarii recomandarilor OSCE si ONU in materie de libertate religioasa, care spun ca "statele pot recunoaste rolul special pe care o anumita biserica sau denominatiune l-a jucat in societatea lor sau chiar sa proclame o religie ca religie de stat, cu conditia ca acest lucru sa nu duca la discriminare pe baza credintei religioase"(2). De ce ar avea acces niste secte lipsite de traditie si vechime in Romania la respectul, protectia juridica si resursele statului roman? De altfel, statul roman are traditii in materie, de pilda refuzul dreptului la cetatenie celor de alta confesiune decat ortodoxa ("sectele" vremii, evrei sau