Toata lumea e de acord ca, odata devenita membraUE, Romania trebuie sa-si defineasca o strategie postaderare, despre care se vorbeste deja mult si fara folos. In esenta, banuiesc ca, printre altele, guvernul ar face bine sa aleaga cateva linii de forta pe care sa concentreze si unele directii de dezvoltare in care ar avea sanse sa ocupe piata comuna, fara ca Romania sa fie concurata serios de alte state europene. Romania neturistica Nu sunt specialist, asa ca nu stiu care ar fi acelea. Insa in ultimii cativa ani mi-am dat seama cu claritate care ar fi o directie in carenu trebuie sa se dezvolte Romania. Exista un domeniu care, desi extrem de laudat formal, provoaca mai degraba pagube decat castiguri. Oricat de surprinzator ar parea, acesta este turismul romanesc. Mai exact, turismul in Romania. (Includ aici, strict pragmatic, si valorile de patrimoniu arhitectonic si natural ale tarii.) Turismul inghite fonduri imense fara sa aduca profituri echivalente, ba chiar dimpotriva. Energia si fondurile risipite aici ar putea fi folosite mult mai util in alta parte. De exemplu, spatiile ocupate cu monumente arhitectonice, mai ales in centrele vechi ale marilor orase, ar putea deveni zone comerciale extrem de rentabile - cum se si intampla in dinamicul Bucuresti - dupa daramarea controlata a acelor cladiri. Astfel, macar se evita daramarea lor necontrolata si inevitabila, dupa cum a dovedit-o istoria ultimilor douazeci de ani. Apoi, data fiind incompetenta brevetabila a guvernelor de la centru in acest domeniu, orice incercare de a revigora turismul sau de a incuraja initiativele particulare fie se transforma intr-un esec, fie devine initial o sursa de imbogatire pentru diversi interpusi, iar la final se transforma tot intr-un esec. Trebuie s-o recunoastem: nu ne pricepem deloc la turism. Si nu ne pricepem deloc nici la pastrarea patrimoniului national. Nu e o critica menita